Si mult asteptatele poze au sosit…. 😉 O sa alcatuim o poveste aparte, unica pe care o vom scrie impreuna. De aceea am nevoie de IDEILE voastre, impresii (bune,rele) care vor fi lasate la zona: comment. Si sa zicem ca e si o mica conditie pentru a primi pozele, dar nu vreau sa o numesc conditie, ci PROVOCARE!!! Astept cu drag sa raspundeti pozitiv! Si stiu sigur ca urmatoarea excursie va fi si mai tare! Locatie e SECRETA, dar o sa o aflati in curand!
THE STORY! 🙂
Stiu cat de mult asteptati sa cititi povestea din perspeciva mea… Ce pot sa va spun pentru inceput este ca Excursia a fost incredibila in ansamblu. Ceea ce tine de momentul in care ne-am trezit ajunsi in aeroport si de traseul incredibil de lung cu bus-ul in loc de metrou 😀 tin sa va spun ca nu imi planificasem asa! Asa ca ceea ce e incredibil gandindu-ma in urma la excursie si chiar si atunci cand eram inca acolo e ca si daca as mai merge inca de 2,3 ori va fi tot diferit si din ce in ce mai palpitant! Oricat de mult planifici/te stradui sa urmezi un plan cel putin la un grup mare iti dai seama ca totul se da peste cap de foarte multe ori. Dar tocmai asta face fascinanta si palpitanta o EXCURSIE! Si mie mi-a placut enorm acest aspect… Acum in ceea ce a constat desfasurarea actiunii propriu zise pot sa zic ca le multumesc celor care mi-au fost alaturi (cunoscatorii de limba), lui Miha si lui Marius pentru structurarea cazarii care cred ca daca o faceam eu nu o terminam intr-o saptamana!!! :)) E drept ca miha a facut asa combinatii pe acolo ca nici n-am mai stiut pe ce lume eram…. Ce e drept, mi-am dat seama ca trebuie sa lucrez mai mult la planificare pentru urmatoarea iesire si ca e neaparat necesar sa ai si o fata descurcareata cel putin pe langa tine care sa te ajute;))
In ce priveste obiectivele vizitate, mi-am dat seama de multe locsoare si multe detalii ce mi-au scapat data trecuta! Data trecuta am vizitat intr-un mod mult mai alert, iar acum am avut timp pentru a savura si a ne bucura de excursie si unii de altii. Iar ceea ce a facut speciala pentru mine personal aceasta excursie au fost PRIETENII. Data trecuta mi-am luat inima in dinti dorind nespus de mult sa merg si eu odata in viata mea cu avionul. Si am ales Roma pentru ca acesta era visul meu de ceva vreme. Situatia fiind de asa natura, cum s-a mai intamplat cu o alta ocazie inainte in care ne-am planificat sa mergem si in care eu am ramas cu biletul cumparat si cu nici un participant care sa mi se alature am decis sa le fac “in ciuda”si sa merg singur.(si se pare ca a functionat) De data aceea am abandonat dar planificand inca odata aceasta iesire si pentru ca si a 2-a oara nimeni nu a fost doritor sa vina m-am hotarat sa plec cu orice pret chiar daca trebuia sa plec singur cuc. pentru a vedea toata poveste intrati aici http://bychris.ro/?p=533 ACUM m-am bucur, chiar m-am simtit onorat ca a 3-a oara am fost chemat ca “ghid” al vostru. :)))(fara sa imi dau seama cu ce ma leg la cap!!! )
Acum in ceea ce priveste faptul ca la unii nu ne-au placut Catacombele (aviz Renata 😉 ), la altii bisericile… e drept si asta si tine foarte mult de gusturile fiecaruia. Categoric nu ne poate placea la fiecare acelasi lucru! Ar fi plictisitor sa avem o societate de genu asta! Ceea ce sunt recunoscator este ca fiecare din noi am incercat sa alegem/inghitim dorinta celuilalt incat la sfarsit sa iesim la un comun acord! Acest principiu este extraordinar de important intr-un grup! Si fiecare dintre noi stim ca mai avem de invatat cate ceva cand vine vorba de relatiile interumane… Mi-a placut ca am mancat impreuna, am povestit, am ras, am avut rabdare sa asteptam unul dupa altul, (ceea ce cred ca a fost de folos pentru a invata “indelunga rabdare” ). Desigur nu vom uita cat am platit pe bilet pentru a vedea Vatican-ul si cat de repede ne-a fugarit ghid-ul pe acolo…de iesirea la pizza si cat de mult am cautat sa fie cat de ieftin(!!!tipic, nu?), de fuga dupa autobuze si metrouri, de pierderea unora si clar cel mai tare…de mirificul nenea sforaila din camera noastra care am reusit sa-l trezim pana la urma dupa lungi incercari de: trantit usa de 2 ori, tipat cat am putut de tare, scuturat patului si cel mai cel tonalitatea si intensitatea rasului intregii camere!!!(ma mir ca nu ne-au reclamat vecinii ca nu-i lasam sa doarma!) Oricum, asa ceva nu am patit in viata mea dar a fost o noapte pe cinste! Totusi sper sa nu o mai patim chiar asa data viitoare!
Un alt aspect foarte interesant, avand in vedere ca weekend-ul aceasta din May am fost la munte. Ce a fost cel mai funny la noi e ca am plecat asa echipati de acasa cu geci, bluze, bocanci fara sa avem macar curiozitatea sa ne uitam la vremea de acolo (oricum meteorologii astia sunt si ei ca vantul care bate). Anyway, noi am plecat din Ro in plina iarna pregatiti pentru o vreme poate putin mai calda..dar nici chiar atat de calda! Daca era cineva sa ne faca o poza instant si sa ne-o arate cred ca ne-am fi considerat tare caraghiosi…Tin minte si acum ca eram imbracat asa de bine ca la inceput nu vroiam sa dau jos de pe mine nimic….apoi incingandu-ma in autobuzul cu care ne indreptam spre Roma si apoi spre locul de cazare am inceput sa dau jos hanoracul, dupa care bluza pana ce am ajuns in tricou!(si daca era posibil ma imbracam si in pantaloni scurti!)
Ce mi-a placut cel mai mult si mi-as fi dorit sa vizitez mai mult data viitoare este Via Antique, care era acea zona a Vechii Rome…dat fiind faptul ca eu sunt fascinat de lucruri vechi si in acelasi timp curios de cum sa fi aratat acea zona acum 2000 an??! A fost o experienta unica. De ce? Pentru ca puteai sa vezi daramaturi care nu s-au atins nimeni de ele, precum sunt cele intretinute din centrul Romei. Era o liniste si un peisaj de nedescris cu locuinte pe ici-colo cu proprietati inconjurate de ziduri inalte si cu acei arbori fascinanti care se intindeau spre ceruri intr-un mod atat de maiestos incat ramai cu gura cascata! Chiar mi-ar fi placut sa locuiesc in acea zona, pentru ca parca nici nu erai in oras ci undeva in natura locuind intr-o fortareata avand exact aceleasi ziduri ca acestea care sa iti ofere protectie fata de animale feroce si fata de cotropitori.
Si desigur povestea mea super fascinanta cum mi-am pierdut manusa, o lentila de la ochelari…si mai stiti voi ce, vor ramanea lucruri extraordinar de interesante de spus! Deja ma tot mir de ce cand ma vede lumea care va cunoste pe voi imi zambesc asa intr-un mod subtil cand ma vad…Norocul meu ca ma prind!
Acum ca sa nu va mai rapesc din timp, va las sa admirati pozele! ENJOY 🙂
Cu drag,
Cristi
Foarte emotionant…abia astept restul pozelor! 😀 Si apoi iti scriu si impresia generala despre excursie :p chiar daca sunt convinsa ca o stii, ca pe masina de asta am vorbit.
Foarte tari pozele si foarte frumos facute, modificate si postate pe site intr-o ordine, multumiri fie aduse domnului fotograf:)
Poze pe masura excursiei!:)Impresiile bune sunt prea multe de zis, cele rele nu prea se spun 😛 Asa ca, incep povestea:
A fost odata, ca niciodata un grup de tineri care au vrut ca o saptamana din viata lor de vacanta sa o petreaca in…bella Italia :). Nu spun Roma, pentru ca nu chiar toate drumurile s-au oprit acolo:D. Apoi…pe aripile vantului si la bordul unui avion din acela cu rozz si-au luat zborul…
Mai departe pozele vorbesc, dar las pe ceilalti sa continue povestea 🙂
Pt unii toate drumurile au dus la Roma, chiar daca cu doar 5 euro, in loc de 15 (cum unii doreau sa ne convinga/prosteasca). Si am avut o saptamana frumoasa la Peter Pan, chiar daca prima impresie a fost mai putin buna. Am facut muult sport(adica kilometri intregi pe jos), am vazut muuulte locuri frumoase, sau interesante (sa nu imi spuneti ca au fost frumoase catacombele!), am ras si glumit, intr-o idee NE-AM DISTRAT de minune! Sunt multe de spus despre fiecare detaliu, sunt si bune si rele, dar cred ca cele rele sunt bune de scris pe nisip, iar apa sa le duca in marea uitarii, iar cele bune sunt de scris pe piatra, adica aici, unde sa ramana cat lumea va exista…
Multumim in mod special fotografului/organizatorului, care a patimit multe in aceasta excursie, dar totusi buna dispozitie nu i-a lipsit, si ne-a multumit pe fiecare si cu pozele facute, si cu organizarea locurilor de vizitat. Iarta-ne daca uneori am fost nemultumiti de locurile prin care ne duceai, stim ca tu ai vrut sa multumesti pe fiecare in parte…
Mai departe…las altora ocazia sa completeze povestea.
….si ajunsi in “itaila” se parea ca vremea nu tinea cu ei…ploua….
Dar, soarele vaznad entuziasmul lor si cheful de viata nu si-a intarziat aparitia 🙂
Au urmat zile de cunoastere a tuturor statiilor de metrou si a nr de bus corect :))) si mai ales alergatul dintr-un bus in altul (oare care pleaca mai devreme??) :)))
Acesti tineri, din hotelul indianului, se mai amuzau de felurile de mancare a altor persoane, de sepci,ciudati si de frantuza+ 60 ani :)))
Pe langa acestea, ei nu o sa uite super ghidul de la Catacombe ” you’re the last one? ” si tot asa…de cateva ori :))) apoi a mai fost seara de usturoi…:D
Eu sincer, nu am sa uit plimbarea cu bicicleta si toate urmarile ei :D, negocierile lui Tavi de 3,5 euro, camera ascunsa :)) , impartitul pliantelor rupte si sigur mai sunt multe 😀
A fost prima data cand am petrecut o vacanta asa de faina! la mai multe, tot in acelasi format! 🙂
Deci nu mai rezist!!! M-ati facut sa rad, vai…de nu ma mai pot opri, SERIOS!pffuuu… Si imi place la voi ca fiecare ca v-ati spus fixurile…. :))) :X EU o sa imi las ultimul impresia….ca si parte a ultimelor comentarii, desi stiu ca daca am inceput, am putea scrie multeeee. Sincer, apreciez tot ce mi-ati scris si astept cu drag sa mai scrie si ceilalti….Anda si Renata, M-ATI extra uimit!!! Mai astept si de la ceilalti, doara asa mai moderat, cate una pe zi….ca vai ce ma prapadesc de ras!
Multumim Cristian! 🙂
Acum cand gandurile mele se intorc in metropola de pe malurile Tibrului…pot spune cu voce tare: a meritat!
Ziua in care…toate drumurile au dus la Roma…se datoreaza in mare parte insistentelor telefonice ale lui Chirila 😛
A fost excursie foarte faina, fiecare zi a avut farmecul si umorul ei…puff sunt multe de povestit
Sunteti super simpatici ca si gasca..mi a facut placere sa va cunosc!
Cristi,ai facut niste poze foarte frumoase!
N-am dormit niciodata acompaniat de un sforait asa melodios, specific Italiei, ca cel de la Peter Pan. Cristi, spune-mi cu cat l-ai platit, sa facem o colecta sa-l luam cu noi si data viitoare. La Roma si pescarusii sunt tupeisti; sa va spuna Anda…
A fost prea frumos sa pot descrie in cuvinte.
Peste ani cand monumentele Romei se vor deteriora, v-a fi nevoie de aceste poze pentru a le reconstitui. In ce priveste maiestria lor, atat pozele cat si cel ce le-a facut, sunt mai mult decat perfecte.
Abia astept sa programam alta excursie, cu acelasi fotograf.
Hm…citesc randurile voastre si ma uit la poze si parca nu imi vine sa cred ca a trecut atat de repede! Ne-au ramas insa amintirile frumoase, pozele extraordinare (pt care ii multumim lui Cristi in special ca le-a facut si noua ca am avut rabdare sa stam la poza si de cate 3-4 ori pana iesea cum ii placea lui :D) si impresiile placute. Si ca sa spun drept, fara prietenii alaturi de care am batut drumurile Romei si ne-am amestecat prin multimea ingesuita la metrou impingandu-ne unul pe altul (ca sa intram toti si sa nu ramana vreunul din noi pe peron…stie Anda mai multe :D), in fine, fara ei, Roma n-ar mai fi avut acelasi farmec. Vad bine ca nu ati uitat cam niciun episod hazliu, dar as mai adauga aici, ca sa fie tacamul complet, pizza cu garnitura de carton, operatiunea de ”dezinfectie si sterilizare” a vaselor de bucatarie, caciula lui Cristi care flutura neobosita deaupra capetelor tuturor romanilor pentru ca grupul sa nu o ia intr-o directie gresita, sloganul sefului care se auzea din cand in cand in autobuz: ”Românii, jos!” si -cum era sa uit?- tentativa de a cumpara bilete de autobuz de la automatul…farmaciei (stiti voi! :D).
Se cuvine sa incheiem cu multumirile:
1. Renatei si Ligiei pentru traducere si mancarea buna.
2. Lui Cristi pentru organizarea excursiei si frumoasele poze.
3. La toti ceilalti pentru companie, buna-dispozitie, prietenie.
Asteptam cu interes urmatoarea ocazie!
Faine-s pozele astea! Cand ma uit la ele retraiesc cu drag acele dulci momente. Dar eu zic ca mai fain e sa vezi cu ochii tai frumusetea “orasului etern”. Nimic nu se compara cu asta!
Va aduceti aminte de strigatul strident: “NO FOTO NO VIDEO!!! i-am fentat! Unul stranuta si Cristi tac cu poza. Excursia a trecut pozele au ramas 🙂
Ce sa mai zic? nu pot sa descriu in cuvinte. A fost fain, si-a meritat toti bani!!!
Unde plecam?
Chiar daca cu intarziere,pana la urma si ultimi 2 au ajuns;))…in ciuda faptului ca ploaia si apoi linea B a metroului care nu functiona au vrut sa strice inceputul acestei frumoase vacante,noi tot nu ne-am dat batuti si cu chin cu vai insfarsit am ajuns la atat doritul Peter Pan.Fiecare zi a fost o noua aventura (si aceasta ii multumim organizatorului) despre care ne vom aminti numai momentele minunate petrecute cu prieteni speciali,pt ca ma gandesc ca urate nu au fost (inafara de oboseala foarte mare si durerea de picioare la sfarsitul zilei)…cel mai mult mi-a placut ca am fost un grup unit in toate ( chiar si atunci cand trebuia sa trecem pe rosu;)) daca primul trecea ceilalti nu-l lasau singur…..sau daca unul pierdea metroul,toti il asteptau pana ajungea). A fost o saptamana de neuitat, in care am ras,am glumit si ne-am distrat(in special la restaurantul unde ne-a servit romanul:)) si toate acestea nu le vom putea uita datorita minunatelor poze: Grazie mille Cristi!Ti vogliamo bene!>:D< Si asa cum au zis Gaby si Cristi si eu deabea astept urmatoarea excursie
Sunt mai putin inspirat decat voi fratilor, deci am ramas ultimul ca sa comentez…
Pot sa spun ca in aceasta excursie m’am simtit foarte bine, desi initial nu am vrut sa vin dar cu insistarile lui Ligia, am zis hai sa incerc.Si nu mi-a parut rau deloc, dimpotriva, m’am distrat de minune.Multumim organizatorului si Domnul sa-l mai inspire cu chestii de genu:P
P.S asteptam cu nerabdare urmatoarea excursie!!!
Iti multumesc petru timpul petrecut cu noi si pozele care imi vor aduce mereu aminte de timpul petrecut la Roma alaturi de voi.Nu ma asteptam ca aceasta vacanta ca fie una pe care o voi tine minte mereu .Am vizitat multe locuri interesante dar lucru cel mai frumos a fost ca v-am cunoscut pe voi.Am petrecut clipe de’neuitat si mi-ati dovedit ca viata poate fi mai frumoasa.Ma bucur ca v-am cunoscut si mi-ar place sa mai petrecem inmpreuna astfel de vacante.
Aproape mi-au dat lacrimile citind tot ce ati scris, dragilor. Vacanta a trecut, amintirile raman….
Gabi, am facut cu placere, si traducerea, si mancarea. Cred ca intr-o singura ocazie ati avut mare nevoie de traducere (la farmacie), in rest ati fost fff descurcareti 😉
Si vreau sa il mai amintesc si pe romanul nostru de la Musei Vaticani…a fost pe la inceput, si am cam uitat de el, dar si el ne-a fost util. Asa e cand intalnesti compatrioti in alte tari(cand nu te fura, te ajuta 😛 ). A, si referitor la romani, si cel care ne-a explicat drumul spre catacombe;) Si cea de la Peter Pan care ne-a deschis bucataria vineri la ora la care aveam nevoie 😀 Si cam atat!
Cristi, impresia ta lipseste…sau te-ai prapadit deja de ras?
P.S. Daca poate cineva sa ii contacteze pe Magda si Doru sa ne trimita si ei pozele…le-as vrea si eu. Ms mult!
Heeey, cred ca nu ai inteles! Mie catacombele mi-au placut, nu mi-a placut ca au fost inchise, si nu am putut sa le vizitam pe toate… :p Era vorba de locuri frumoase, sau interesante, iar despre catacombe am zis ca nu sunt frumoase, ci interesante, dar chiar mi-au placut, a fost o experianta deosebit de interesanta. Sa nu cumva sa mai zici la cineva ca nu mi-au placut!!! 😀